Mai ştiţi postarea despre ce mă inspiră când nu scriu despre copii? Ei, iar am un moment din ăla. Sunt la mare şi plouă, bate vântul, umezeala pătrunde în oase şi în gânduri. Dar eu mă visez într-o lume ca asta, unde feminitatea şi libertatea aleargă mână în mână, hârjonindu-se cu gingăşia şi senzualitatea, în… Continuă lectura Lumea în care aş vrea să fiu acum
"Mami, fii atentă, când o să fiu mare ca tine, tati o să-mi cumpere un căţel, negru, care să rămână mic, să îl plimb în lesă, să stea când îl mângâi şi să nu muşte." Asta îmi aud urechile de 3-4 ori pe zi, de vreo 2 săptămâni încoace. Şi de fiecare dată mă amuză… Continuă lectura „Mami, vreau un căţel”
Activă, activă dar cât de mult? În ajun de 1 iunie, m-am gândit să scriu despre ceva care nu are legătură cu parenting-ul, copiii, educaţia etc. A pornit din dorinţa de a mă relaxa şi de a mă regăsi. Cu aer de vară în nări, îmi propun câteva luni în care să mă uit şi în… Continuă lectura Ce mă inspiră când nu scriu despre copii
Deunăzi am citit pe diagonală un articol care enumeră cu emfază 50 de motive pentru care viaţa fără copii e mai bună...Nu dau link, nu-i fac reclamă. Stau şi mă întreb, cu o mină uşor tâmpă, de ce atâta înverşunare? Am căutat pe net, există mişcarea Childfreedom, asociată cu sintagma ChildfreeFeminism. Pe bune? Asta înseamnă… Continuă lectura O părere despre mişcarea Childfreedom
În ultima perioadă am început să observ o ciclicitate în comportamentul Lidiei. Pentru că de luni până vineri stă acasă full time cu mama şi pe mine mă vede doar seara, iar dimineţile a început din nou cu un fel de anxietate de separare, sâmbăta e zi de reconectare. Agitaţie, crize de furie, plâns, râs,… Continuă lectura Reconectarea de la fiecare sfârşit de săptămână
Am găsit în online o provocare: cum ai explica ziua de 8 martie copilului tău? M-a pus pe gânduri pentru că nu-mi trecuse prin cap până acum că e ceva diferit de celelalte zile în care sărbătorim cu toţii (Crăciun, Anul Nou, Paşte etc) sau doar pe unul dintre noi (aniversări ale zilelor de naştere).… Continuă lectura Ce înseamnă, pentru noi, 8 martie
În 3 zile devin mamă de preşcolar, cel puţin aşa scrie prin cărţi că se numeşte copilul după vârsta de 3 ani, până intră în sistem... Uau! E un prag. Pe scurt, ce am înţeles eu din toată această perioadă tumultuoasă, colorată, cu schimbări ameţitoare şi trăiri intense: În sarcină ai pofte, greţuri şi… Continuă lectura (Foarte) Mic breviar – 3 ani de când sunt mamă
Instinctiv, time-out-ul nu a făcut niciodată parte din tool-urile mele de "educare", pur şi simplu am ignorat metoda, pentru că nu mi-a inspirat încredere şi posibilitatea de a avea rezultate bune pe termen lung. De la începutul vieţii, fi-mea a ştiut parcă faptul că n-are rost să se reţină din plâns şi s-a lansat ori… Continuă lectura Time-out-ul aplicat copiilor nu e ca în baschet
Energie. O captează, o creează, o transformă, o învârte pe toate părţile, o eliberează. Fiecare zi cu Lidia e ca şi când ai supravieţui unei Supernove (poate nu întâmplător îi plac aşa mult planetele). Te dă peste cap, te scoate din papuci (uneori la propriu, când e musai să sari cu ea în pat pe… Continuă lectura „Sunt tristă pentru că mami merge la serviciu”
Momentul în care doi ochi mari şi pătrunzători mă privesc dintr-un căpşor mic şi rotund. Secunda în care simt de ce merită tot efortul şi ma învăluie căldura. În care se estompează nopţile cu somnul ca de soldat în război, amorţit de un umăr şi cu "arma" la picior (armă întruchipată, într-o vreme, de ţâţă,… Continuă lectura Mami, te iubesc
Anul de graţie 2014, primăvara. Lidia, 2 ani şi 3 luni. Sociabilă, dornică de hârjoneală cu alţi copii. Ne facem socotelile, previzionând sumbru o continuare a gropii financiare în care ne aflăm. Nu ne permitem să dăm copilul la o grădiniţă privată, cu principii ieşite din tiparul învăţământului clasic românesc, cu grădinărit, mâncare diversă şi… Continuă lectura De ce nu mergem la grădiniţă anul ăsta?
Pe sistemul "it's not you, it's me!", conştientizez din ce în ce mai mult că grămezi din angoasele mele în ceea ce priveşte creşterea copilului ţin de mine, aş putea spune că unele chiar integral de mine. Acum, na, nici indiferenţă totală dar un pic de pace sufletească mi-ar face tare bine. Aşa că am… Continuă lectura Din angoasele mele de mamă (I): Nu mai ştiu ce să gătesc!!
Mă uitam la poza de azi cu fiică-mea stând cu capul în jos, ţinută de mâini de mine. Mi-am dat seama cât de bine ne reprezintă pe amândouă, ca moduri de a privi lucrurile. Pentru ea, mare parte din viaţa noastră e pe dos de cum o văd eu, de cum o vede soţul meu.… Continuă lectura Copilul şi lumea cu susu-n jos
Furie, ţipete, lucruri pe care le repetă într-una ca un pick-up ruginit şi iar furie. Buburuza mea se transformă uneori într-un dragon feroce (că tot îi plac dragonii :D) şi se enervează, se încordează peste puterile mele de înţelegere, de cuprindere a motivelor concrete pentru care face asta. Eram pregătită pentru astfel de crize pentru… Continuă lectura Din nou despre crize la copiii mici – descărcare sau răsfăţ?
Şi nu mă vait, nu e resemnare, nici revoltă, doar o afirmaţie. Lidia are 2 ani şi o lună. Mental, cognitiv, fizic şi toate cele e dezvoltată potrivit vârstei. Dar când nu-i dau ceva / n-o las să facă ceva, se aşează pe covor şi începe să plângă. Îi trece repede. Nu uită însă şi… Continuă lectura Am un copil plângăcios
Crăciunul înseamnă timp şi dragoste acordate copiilor, celor mai în vârstă decât noi, celor care ne sunt parteneri de viaţă, animalelor şi tuturor fiinţelor care ne înconjoară şi mediului în care existăm. Oricunde am fi şi cu oricine, Crăciunul ne aminteşte de o stare: cea în care ne pasă mai mult. Îmi doresc că această… Continuă lectura Praf de stele, de Crăciun
Oare cum să mă exprim ca să nu par un pui de Scrooge / Grinch sau cine ştie ce alt personaj urâcios? Hm, mai delicat nu mă pricep aşa că o să las să "curgă" ce am pe suflet. Înainte de a scrie articolul, am căutat un pic ce simbolizează Moş Crăciun. Poate nu m-am… Continuă lectura Cu sau fără Moş Crăciun?
Disclaimer: articolul nu are legătură cu vreo întâmplare anume, doar am simţit nevoia să împărtăşesc cu lumea Cu toţii ne pricepem să criticăm şi să ne plângem. Nimeni nu e diletant la "skill-urile" astea. Deşi nu sunt un om al generalizărilor şi detest practica asta de obicei, puteţi să-mi spuneţi ce vreţi, nu mă veţi… Continuă lectura Manifest
