Mai ştiţi postarea despre ce mă inspiră când nu scriu despre copii? Ei, iar am un moment din ăla. Sunt la mare şi plouă, bate vântul, umezeala pătrunde în oase şi în gânduri. Dar eu mă visez într-o lume ca asta, unde feminitatea şi libertatea aleargă mână în mână, hârjonindu-se cu gingăşia şi senzualitatea, în pace şi echilibru, cu o nuanţă de mister ludic:
Sursa fiecărei poze o găsiţi dând click pe fiecare în parte.