2018 ca o călătorie

"Cum ai caracteriza într-un cuvânt anul ce tocmai trece?" De când am văzut la Florina întrebarea asta, mă tot gândesc cum aș rezuma totul. Mi-au venit în minte mai multe cuvinte dar cel care persistă e călătorie. Atât excursii de neuitat, cât și evoluție.

Călătoriile în Italia rămân pe primul plan în lista reușitelor din 2018. De la Roma senină și primitoare în ianuarie

la un Como neașteptat de frumos pe final de mai:

Pe plan profesional, am învățat enorm anul ăsta. M-am dezvoltat atât la serviciu, cât și în tot ce ține de blog. Poate că acum nu e foarte vizibil, dar va fi, în timp.

Implicare. Cine mă urmărește, observă că "mă bag" peste tot 🙂 Nu chiar peste tot, doar acolo unde simt că are sens să fiu activă. Chiar și în comitetul părinților de la școala unde învață Lidia. Văd implicarea mai mult decât ca pe un drept, aproape ca o obligație. Cea de a contribui acolo unde pot, pentru a îmbunătăți ceva.

Călătoria spre mine. Poate mai mult decât vreodată, știu acum care îmi sunt părțile vulnerabile. Mai ales că după o ședință de coaching cu Cristina, am aflat și elementele care mă sabotează. Pe românește, cum îmi tai singură craca. Și am înțeles cum să îmi ierarhizez prioritățile. În 2019, o să lucrez la asta.

Proiecte. Nu rezoluții, doar niște scântei de planuri pe care îmi doresc să am puterea să le pun în aplicare. Dar în primul rând, mă concentrez pe aspectele care îmi potențează starea de bine. Și pe sănătate și apropierea față de cei care mă fac să mă simt specială. Urmează apoi domeniile care îmi bucură sufletul, iar în majoritatea e vorba despre oameni. Despre asta, vorbim la anul. Nu mai e mult până în atunci, doar câteva ore 😉

Foto Seeds Memories (PS: faceți-le o vizită Isoldei și Cristinei, sunt cu adevărat fabuloase)