Poveşti pe piele, despre iubire de sine

Întunericul şi răcoarea îmi fac porii să tresară şi să se zbârlească, imediat ce dau pilota la o parte. Nu am chef să mă scol din pat. Mai închid pleoapele puţin, mai trece un minut. Pisica s-a prins că e ora de trezire şi vine peste mine cu cele 7 kg ale ei. Măcar mă încălzeşte niţel. Dau să mă mişc şi îmi înfige ghearele în burtă. Off, iar nu i le-am scurtat şi şi le-a ascuţit în canapeaua nouă. Fac o răsturnare bruscă şi o iau prin surprindere, cade pe spate cu labele în sus. Miorlăie dar e prea târziu, m-am eliberat. Mai stau câteva secunde pe marginea patului ca să nu mă ia ameţeala, mă uit la copilul care sforăie de zor şi mă ridic. Mijesc ochii a lene şi somn la soţul meu care se îmbracă în sufragerie, îi dau un pupic din vârful buzelor, intru în baie şi aprind lumina. Invariabil, îmi privesc în oglindă faţa adormită şi părul ciufulit, fără nicio formă, îmi scrutez firele albe (mda, sunt tot acolo în fiecare zi, măcar nu s-au mai înmulţit în ultima vreme) şi dau drumul la robinet. Până vine apa caldă, durează. Doar stăm la etajul 7 🙂

skin-novels sursa foto

În sfârşit, sub duş.....E caaaald! Mă uit în oglinda prinsă pe partea interioară a uşii de la baie. Iniţial, când ne-am mutat în apartament, m-am întrebat la ce le-o fi trebuit foştilor proprietari o oglindă cât uşa, să se vadă din cap până-n picioare când fac duş (au 2 fete mari oamenii, nu vă gândiţi la prostii :)) ). Acum m-am obişnuit şi chiar începe să-mi placă. De când acord mai multă atenţie cremelor şi săpunurilor pe care mi le pun pe piele şi folosesc produse naturale, sub miresmele lor îmbietoare şi texturile emoliente, între mintea şi corpul meu parcă s-a instalat o stare de pace. Văd în continuare imperfecţiunile dar ştiu că nu le pot rezolva pe toate. La primăvară voi merge din nou la sală dar momentan trebuie să ies din amorţeală, ca un urs care hibernează. Şi pentru că mi-e frig, nu prea suport nici să-mi dau cu parfum, senzaţia aia de rece pe piele mă enervează. Săpunurile orădenilor de la Skin Novels se ocupă şi de asta, învăluindu-mă cel puţin câteva ore într-o aromă subtilă. Chiar le-am spus când m-au contactat, că au apărut la ţanc, pentru că după fiecare spălare cu diverse mărci de gel de duş, pielea mea era din ce în ce mai uscată şi nu mai ştiam ce să fac. Acum măcar am un factor motivant să mă scol din pat şi să mă duc la baie 🙂 Iar când mai arunc un ochi pe blog-ul lor, mă desfăt cu texte total ieşite din comun, despre care simt că sunt scrise exact pentru trăirile mele din perioada asta.

Mi-am propus să mă iubesc mai intes decât am făcut-o până acum, să mă admir, să mă apreciez şi respect, să mă redau pe mine mie însămi. Grija faţă de piele e un prim pas. Merită mai multă atenţie pentru că ea trăieşte, prin fiecare por, temerile, dezamăgirile, emoţiile, grijile, tresăririle de pasiune, tumultul vieţii. Şi învăluie toată fiinţa, schimbându-se odată cu ea, suferind, trecând prin diverse etape, renăscând.

"Spune-i că a venit vremea să cumpăraţi un burete cu care să ştergeţi toate limitele pe care vi le-aţi trasat cu creta şi fereşte-i mai apoi privirea de întalnirea cu orizontul, tot o amarâtă de limită în definitiv. Adu-i aminte să-ţi aducă aminte că nu mai ai voie să te uiţi, de azi incolo, şi spune-i că vei intra cu totul în tine, la nevoie, pentru a decontamina un cămin pe care îl impărţiţi. Spune-i toate astea, zilnic, sufletului tău." (https://www.skin-novels.com/blog/).

skin-novels1sursa foto

Abonează-te la blog prin email

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

2 răspunsuri la “Poveşti pe piele, despre iubire de sine”

Scarbita

un articol absolut penibil. Puteai macar sa il marchezi cu publicitate – sa stim si noi ce citim. Iar fraza aceasta – „Mi-am propus să mă iubesc mai intes decât am făcut-o până acum, să mă admir, să mă apreciez și respect, să mă redau pe mine mie însămi.” – parca vine din gura unei femei neimplinite, sinura si obosita. Sincer – asta transmite.

Bună Scârbita 🙂 Am ales să nu marchez cu (P) pentru că eu consider că articolele în care am recomandat ceva ce am testat și îmi place, face parte și din opinia mea personală. În plus, spune-mi sincer, l-ai mai fi citit? În al doilea rând, a fi împlinită e un deziderat de-al meu, pentru că încă nu am ajuns la nivelul ăsta. Deci e parțial adevărat ce spui 🙂 În al treilea rând, te invit să citești mai multe dintre articolele mele și să emiți o părere mai clară: ce îți place și ce nu și de ce.

Lasă un răspuns

Adresa dvs. de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Partajează asta:

Apreciază:

Apreciază Încarc...