Odată depășită perioada agitată a bebelușiei și pe cea de toddler, am analizat la rece pe ce am dat banii în primii ani de viață ai Lidiei. Poate îmi vine ideea năstrușnică să o iau de la capăt și ar fi bine să am planul deja făcut, de data asta 🙂
Mobilier
Când am născut, locuiam la 2 camere și nu am considerat necesar să-i pregătesc o cameră specială pentru ea. Așa că dormitorul nostru a devenit locul principal de desfășurare a acțiunii. Fără tapet cu personaje drăguțe, s-a asigurat ea pe la doi ani că face un tapet unic în lume, direct cu carioca pe perete 😀
- Pătuțul: am vrut unul pliabil, "de luat în voiaj" și a fost o decizie greșită. În loc să luăm unul din lemn cu laterala detașabilă, pe care să îl putem atașa la pat, am făcut curse de mai multe ori pe noapte ca să o alăptez. Ea se trezea aproape imediat ce o puneam la loc, pentru că nu mă simțea aproape. După ce am realizat că nu mai rezit așa, am luat-o în pat cu noi. De 6 ani, tot cu mine doarme și nu are niciun gând să plece în camera ei (anul trecut ne-am luat apartament cu 3 camere) 🙂 Nu am nimic împotriva co-sleepingului dar dacă o țineam lângă noi, în pătuț separat, cred că ar fi fost mai ușor de gestionat.
- Comoda: asta a fost o achiziție eficientă. Una în culoare neutră (cireș), cu 4 sertare, pe care o avem și acum în dormitor. În fiecare sertar țineam ceva și le găseam rapid.
- Masa de înfășat: am avut una cu cădiță încorporată, pliabilă, tip masă de călcat. Mi-a cumpărat-o mama când nu am mai suportat să îi fac Lidiei baie cu cădița pe pat și nici să mă coțopenesc de spate când schimbam pamperșii. Totuși, nu a fost foarte practică pentru că după ce fii-mea a învățat să se rostogolească pe toate părțile, risca să cadă de la un metru și ceva înălțime. Și nici nu mi se pare foarte stabilă odată ce bebelușul devine mai "forțos". Cred că cea mai utilă e comoda cu masă de înfășat demontabilă.
- Scaunul de masă: o alegere proastă a fost să luăm unul complex și scump. Ocupa mult spațiu, nu se încadra în decor cu niciun chip și era și greoi. Recomand unul simplu dar, evident, stabil.
Nu am avut țarc (am folosit din când în când pătuțul sus-menționat, dar fii-mea nu stătea mai mult de 10 minute liniștită acolo). Nici altor piese de mobilier nu le-am văzut utilitatea, însă dacă ar fi avut camera ei de la început, i-aș fi luat un șifonier mic.
Transport
- Sisteme ergonomice de purtare: am folosit marsupii adecvate vârstei și greutății. Cel mai bine m-am (ne-am) adaptat cu wrap-ul elastic și Luna, de la 6 luni. Am mai încercat mei tai și sling fix dar nu ne-au prea plăcut.
- Căruciorul l-am primit cadou, fiind folosit anterior de nepoata mea. A fost util, am făcut ocoluri mari în zonele din jurul blocului și am putut să mă odihnesc pe bancă, în timp ce dormea în el. Nu vă închipuiți că somnul și liniștea durau mult 🙂 Din păcate, căruciorul era foarte greu și, cum nu aveam pantă la bloc, pe treptele de la intrare era un chin. Era dificil și de băgat în autobuz. Apoi am luat unul sport, mai ușor și mai versatil. Pe distanțe lungi sau la diverse evenimente de stat în picioare, era mult mai ok decât marsupiul. L-am folosit până pe la 3 ani și ceva. Cred că, în eventualitatea unui al doilea copil, aș lua un cărucior 2 în 1 cât mai ușor.
- Scaunul auto: la începuturi nu aveam mașină. Acum avem și nu demarăm până ce copilul nu fixat bine în scaunul auto. E o măsură de siguranță deci aici nu e loc de rabat la calitate. În niciun caz nu porniți la drum fără scaun auto.
- Tricicleta pe care o împingeam noi (și ea pedala puțin) a fost utilă de pe la 2-3 ani, destul de greu de cărat și cam incomodă pentru copil. Cât despre antemergătoare, premergătoare, hamuri/hățuri (brrr!), noi nu am cumpărat. Eu personal nu le-am văzut rostul.
Aparatură
- Sterilizatorul de biberoane: de la o lună s-a instalat lactația, am alăptat exclusiv câteva luni, așa că biberoanele au stat cuminți în cămară. Oricum, pe la 6 luni, nu mai e cazul de sterilizat. Când vezi bebelușul că linge și bagă în gură tot ce prinde, e cam aiurea să mai vrei să sterilizezi biberoanele 😀 L-am mai folosit însă pentru piesele de la aparatul de aerosoli.
- Încălzitorul de biberoane: tot cam o lună mi-a fost util. Dar pentru cine are nevoie și nu alăptează, părerea mea e că e util. Mai ales noaptea, când abia aștepți să te bagi din nou în pat.
- Pompa de sân: doar am împrumutat una când încă nu mergea totul "șnur". Apoi pediatra mi-a zis să o pun cât mai des la sân pe Lidia și ea a fost o excelentă pompă naturală 😀
- Aparatul de aerosoli: un mare DA! E life-saving atunci când mucii îndărătnici nu se dau duși din străfundurile nasului. Am folosit și batista bebelușului, chestia aia care se atașează la aspirator. Știu, e un intrument barbar, dar ne-a ajutat să nu dăm în otite, bronșiolite și alte cele.
- Baby monitor: nu am avut, dar la un al doilea bebe, mi-aș lua. În cazul Lidiei, nu era chip să o las prea mult singură pentru că auzea tot blocul nemulțumirea ei, așa că obiectul nu "și-ar fi scos banii".
- Leagănul electric: am cumpărat din banii de la botez, eram foarte încântată de el. Doar eu, că bebelușa nu. A stat cred că de 3 ori în el și nu a mai vrut, așa că l-am "măritat". Era așa drăguț, cu trepte de viteze la legănat, cântecele....m-aș fi dat eu în el dacă nu era prea mic :))
- Caruselul muzical, nu neapărat electric, e o achiziție bună. Îl ține ocupat pe bebeluș. Chiar și câteva minute, și tot e ceva 🙂
Accesorii
- Salteaua de cocos, lenjeria de pătuț, prosoapele de bebeluși: clar și obligatoriu, indispensabile
- Apărătoarele pentru pat: folositoare la început
- Alezele: adică un fel de scutec absorbant, pentru momentul în care schimbi scutecele. Sunt bunee, pentru că niciodată nu știi ce găsești în temutul obiect mirositor, din care se pot scurge chestii 😀
- Perna pentru alăptare: foarte bună când ai dureri de spate, mai ales de la cezariană. Cred că e ok chiar și dacă papă cu biberonul
- Crema cu lanolină împotriva ragadelor: eu nu am avut și mi-a părut rău
- Unguentul anti-iritații pentru fundulețe de bebeluși: neapărat
- Apărătoarele pentru mameloane: am încercat și n-a mers, nici până acum nu știu exact ce rol au
- Set de "manichiură": eu am folosit doar forfecica, nu mă pricep cu pila și cleștișorul. Dar am folosit-o la greu! E bună și acum, nu-mi vine să cred cât de puțin a costat și încă e îndeajuns de ascuțită încât să tai ușor unghiuțele
- Termometrul cu cap flexibil, de băgat în funduleț: e foarte important. Termometru pentru măsurat temperatura apei nu am avut, am testat cu podul palmei și a fost ok de cele mai multe ori
- Recipientele pentru mâncărică, de pus la congelator: Da! O investiție inteligentă, sunt foarte utile în etapa diversificării, atât acasă cât și în deplasare
- Siguranțele pentru prize, uși, sertare, ferestre etc. Un mare DA!! Mai bine o casă baby-proof decât nu-uri la fiecare pas al copilului. Bineînțeles, nu uităm că toate obiectele "sensibile" trebuie mutate cât mai sus și bebelușul supravegheat mereu
- Suzetele/tetinele....mmmda, fii-mea prefera the real stuff, aka my boobs 🙂 Dar, din ce am auzit, pentru majoritatea sunt un accesoriu vital
- Olița și reductorul: bineînțeles, dar noi le-am pus în funcțiune abia după 2-3 ani. Până atunci, scutece de unică folosință
- Hăinuțe: body-urile rămân mici repede, nu luați multe din aceeași măsură. Ideal ar fi să luați din start 2 măsuri, în funcție și de cum vedeți că evoluează bebe din burtică. Dacă e deja măricel, nu strică să aveți de la început și hăinuțe pentru vârsta de o lună, în afară de cele pentru nou-născuți. N-am folosit botoșei, doar pantaloni cu picior. Nu pălării, bentițe și alte nebunii. A, și nu mănuși după câteva zile de la naștere, i-am tăiat unghiuțele deși mi-a fost frică și aia a fost.
Sigur mai sunt și altele care mi-au scăpat, am încercat să trec în lista bebelușului cam tot ce mi-am amintit. Mai întrebați-mă și voi, dacă aveți curiozități. Spor la cumpărături eficiente și bebei sănătoși să aveți!
Foto antet: Twenty20