Postarea asta era proaspătă weekend-ul trecut dar dacă m-am pornit cu "instigarea" la pace, nu am mai apucat să povestesc cum a fost prima vizită a Lidiei şi a mea la Biblioteca Naţională.
Vinerea trecută, pe seară, mă întrebam pe unde să-mi duc copilul a doua zi şi am văzut pe Facebook câteva cuvinte despre un atelier de lectură interactivă în ludoteca de la Biblioteca Naţională a României. Pozele cu spaţiul respectiv îmi inspirau ceva interesant, aşa că sâmbătă la 10:00 am luat metroul, cu care îi place aşa mult Lidiei să se plimbe şi am ajuns la Unirii, pe cheiul Dâmboviţei, unde ne-am oprit pentru o clipă să admirăm apa şi peisajul.
Din păcate, magia momentului a fost rapid "spurcată" de un miros teribil de baltă murdară şi apoi am sesizat şi grămezile de gunoaie de pe marginea drumului. Păcat, mare mare păcat 🙁
Am încercat să nu las dezamăgirea mea cu privire la autorităţile statului să ne strice ziua şi am înaintat spre clădirea impunătoare. Intrarea se face dinspre parcarea din stânga, restul uşilor erau închise. Când am intrat, am rămas uimită de cât de mari sunt holurile şi-mi aminteam de comedia "O noapte la muzeu", aşteptându-mă ca din semiîntuneric şi linişte absolută, să apară tropăind personaje din cărţi 🙂 Nu a fost aşa dar mi-a plăcut faptul că, din loc în loc, sunt paznici foarte amabili care te îndrumă. Ca după o mică aventură printr-un labirint, am ajuns la sala căutată, "Apolodor din Labrador". Un loc foarte primitor, cu jucării, locuri creative în care copiii pot sta să citească sau să inventeze diverse jocuri, măsuţe pentru colorat, cărţi, covoraşe, ferestre mari şi oameni prietenoşi.
Teatrul Mignon şi Asociaţia Beneva au pregătit şi un moment de lectură a unei poveşti ("Muzicanţii din Bremen"), foarte simpatic dar adecvat copiilor de cel puţin 5 ani. A mea nu a prea avut răbdare, voia să exploreze spaţiul dar doar cu mine de mână. Mai ales că observase şi câţiva dinozauri, bucuria ei 🙂
În timp ce alţi copii se jucau cu tabureţii în forme de cuburi şi semiarcuri, intrau în căsuţă sau în castel (mici locuri de joacă prielnice inspiraţiei), noi ne-am retras lângă fereastra luminoasă şi am răsfoit cărţi alese de Lidia: despre îngrijirea animalelor de la fermă şi o poveste cu Matilda şi poneiul Caramelo. Cam toţi micuţii prezenţi, de la vreo 2 ani până pe la 10 ani, îşi găseau ceva de făcut. Iar în fiecare sâmbătă, cei de la Bibliotecă, alături de partenerii lor, organizează diverse ateliere, programul pe pagina lor de Facebook. Ah, iar intrarea este gratuită 🙂