[Guest post] Cauzele şi tratarea constipaţiei la copii – specialişti i-medic.ro

Am primit de la specialiştii de pe i-medic.ro o grămadă de sfaturi legate de constipaţie, aşa că vă împărtăşesc şi vouă sugestiile lor:

Constipaţia se instalează, în general, în cazul unor modificări majore survenite în obiceiurile de defecare pe care şi le-a însuşit cel mic. Constipaţia apare la copii în cazul încare elimină cu dificultate scaunele, reclamând dureri abdominale şi fiind agitaţi, neliniştiţi. În cazurile în care defecarea se realizează cu greutate şi cu forţaj suplimentar, materiile fecale pot fi însoţite chiar şi de urme de sânge că urmare a fisurilor anale produse.
Constipaţia la copii se poate instala în urma diversificării alimentaţiei, atunci când tubul digestiv alcelui mic nu este suficient de dezvoltat pentru a putea tolera o alimentaţie diversificată, în special după ce acesta s-a obişnuit să consume doar lapte. De asemenea, constipaţiapoate surveni în urma unui consum crescut de alimente bazate pe lapte de vacă precum iaurturile, laptele sau brânzeturile. Alţi factori determinanţi ai constipaţiei la copii suntadministrarea medicamentelor ce predispun la constipaţie, precum cele pentru tratarea anemiei, consumul redus de lichide, în special în sezonul cald sau trecerea bruscă de la un tip de formulă de lapte la o alta.

Hidratarea insuficientă, consumul insuficient de fibre, amânarea mersului la toaletă specific perioadei de adaptare cu oliţa, schimbările survenite în rutina zilnică, lipsa activităţii fizice, medicamentele pentru tuse precum codeina, antihistaminicele, suplimentele alimentare cu fier sau predispoziţia genetică sunt factori de risc pentru instalarea constipaţiei.

Copiii trebuie încurajaţi şi lăudaţi atunci când încep să folosească oliţa. Odată ce regimul lor alimentar s-a diversificat, aceştia trebuie să consume cantităţi sporite de apă sausucuri din fructe, trebuie să consume fructe precum mere, pere, struguri, piersici, caise, prune, căpşuni sau zmeură, cunoscute ca având rol în prevenirea constipaţiei.
Ca şi laxative naturale se pot administra piureuri din fructe crude sau sucuri de prune, mere sau pere care pot fi adăugate chiar şi în lapte. Uleiul de în are, de asemenea,proprietăţi laxative, la fel că şi alimente precum fasolea sau lintea. Copilul trebuie încurajat să consume alimente bogate în cereale integrale precum pâinea de secară, cerealele de ovăz, meiul şi fructe şi legume cu un conţinut bogat în fibre. Alimentele bogate în fibre au tendinţa de a reţine apa, astfel că volumul scaunelor creşte, iar consistenţăacestora scade. Cantitatea de fibre adecvată copiilor diferă în funcţie de vârstă, astfel că un copil de trei ani necesită consumul a 8 grame de fibre zilnic, spre deosebire de un copil de 7 ani care trebuie să consume 12 grame de fibre pe zi şi faţă de adulţi care ar trebui să consume 18 grame de fibre zilnic. Fructele cu coajă, spanacul, roşiile crude, morcovul crud, fasolea, mazărea, lintea şi porumbul aduc un aport important de fibre în alimentaţie. Se va încerca evitarea variantelor rafinate ale produselor alimentare ce conţin cereale şi se vor alege întotdeauna variantele integrale. Totuşi, aportul de fibre trebuie sporit treptat deoarece poate determina stări de balonare, crampe stomacale sau flatulenţă.
O parte dintre mâncărurile recomandate copiilor predisupusi la constipaţie sunt cartofii în coajă, fasolea fiartă, mazărea, boabele de porumb sau cartofii cu rozmarin la cuptor, cartofii pai fără ulei, supele de legume, piersicile deshidratate, stafidele hidratate pentru 24 – 48 de ore în apă, terciul de ovăz, papaya sau iaurturile cu tărâţe. Se reduce aportul de lapte sau brânză de vacă şi se încearcă înlocuirea acestora cu preparate pe bază de soia. Seminţele de in sunt recomandate în caz de contipatie, putând fi încorporate însucurile de fructe şi piureurile de legume verzi.
Activitatea fizică creşte activitatea intestinală, astfel că cel mic trebuie încurajat să se joace cât mai mult şi să menţină un tonus activ. Masajele uşoare ale abdomenului ajutăla prevenirea şi tratarea constipaţiei, având rolul de a spori tranzitul intestinal. O altă metodă alternativă de tratare a constipaţiei constă în acupunctură.
În cazul în care cel mic devine agitat, îşi pierde pofta de mâncare, slăbeşte, manifestă febră sau vărsături, resimte dureri de stomac, constipaţia poate fi doar o consecinţă a unei alte afecţiuni primare, caz în care este necesară consultarea unui medic specialist.
Medicaţia ce poate fi administrată celor mici în caz de constipaţie sau impastare constă în laxative disponibile sub formă de pudre, comprimate sau siropuri. Unii copii sunt nevoiţi să continue tratamentele cu laxative pe parcursul mai multor ani. Copiilor li se pot administra şi suplimente bogate în fibre sau supozitoare cu glicerină, însă pentru perioade scurte de timp pentru a se evita obişnuirea reflexă a copilului de a defeca doar atunci când i se administrează supozitoare sau i se ia temperatura pe cale rectală. O altă variantă de tratare a constipaţiei este reprezentată de microclisme, care reprezintă dispozitive farmaceutice apărute recent în farmaciile din ţara noastră şi a căror eficienţa este dovedităatât în cazul adulţilor, cât şi în cazul copiilor foarte mici. Microclismele sunt produse naturale bazate pe glicerină, muşeţel şi nalbă, recomandate atunci când laxativele, purgativele şi ceaiurile încetează să îşi mai facă efectul, din cauza obişnuirii organismului cu acestea.

Constipaţia la copii poate să fie şi de natură psihică, însă punerea acestei probleme pe seama unei reacţii psihologice se poate realiza în urma excluderii cauzelor de natură fizică. Cauzele constipaţiei la copii pot fi constituite şi de experienţele neplăcute din trecut. Amânarea acestui act fiziologic care în trecut a provocat durere sau disconfort se poate întâlni la copiii a căror motilitate intestinală este nemodificată şi în absenţa unor modificări anatomice favorizante. Această situaţie poate fi înregistrată în cazul copiilor mici, care nu au început să vorbească încă sau al căror vocabular este încă limitat făcând exprimarea clară cu privire la ceea ce simt, imposibilă. Copiii au astfel tendinţa de a-şi inhibă mişcările reflexe care însoţesc actul de defacare, determinând acumulerea unor cantităţi mari de fecale în lumenul intestinal, cantitate care va fi eliminatăcu dificultate şi va determina instalarea unui cerc vicios.

De asemenea, copiii care ştiu să vorbească pot avea tendinţa să exprime prea liber sau prea plastic ceea ce simt, fiind cenzuraţi de familie şi de apropiaţi. O reacţie de blamare venită din partea adulţilor îl va face pe cel mic să înţeleagă că tot ceea ce ţine de acest act fiziologic este ruşinos şi greşit, putând avea tendinţa să se abţină să meargă latoaletă.

Părinţii trebuie să îi explice celui mic că a merge la toaletă este un lucru absolut normal, putând chiar să îi ofere drept exemple animalele preferate sau personajele dindesenele animate. De asemenea, părinţii îl pot lăuda şi încuraja pe cel mic atunci când merge la toaletă. Pentru copii joaca este cea mai importantă activitate, astfel că aceştiapot uita sau amâna acest act fiziologic fiind prea preocupaţi. Părinţii îi pot întreba pe cei mici dacă au fost la toaletă în ziua respectivă şi să îi însoţească. Părinţii pot stabili un ritual de folosire a toaletei după servirea micului dejun sau înaintea băiţei de seară. În cadrul acestui ritual pot fi implicate şi jucăriile preferate ale celui mic saucântecelele ori poeziile care îl ajută pe cel mic să nu se plictisească şi să nu se gândească la experienţele negative din trecut.
Schimbarea mediului poate să reprezinte, de asemenea, un factor psihologic de instalare a constipaţiei. Copiii nu sunt obişnuiţi să folosească toalete străine astfel că programul de mers la toaletă poate fi exersat la ore fixe încă de acasă pentru că ulterior să devină un reflex. De asemenea, atunci când trebuie să plece de acasă, părinţii trebuie săîmpacheteze şi oliţa, colacul reductor sau alte obiecte familiare care îi pot fi de ajutor celui mic. Părinţii trebuie să se asigure că acest act fiziologic se desfăşoară înintimitate, în condiţii igienice şi în absenţa oricăror factori care îl pot inhiba. În formarea unui astfel de ritual este foarte importantă relaţia dintre părinţi şi copil, fiindde evitat obligaţiile, restricţiile sau pedepsele.
Constipaţia psihologică este cauzată de stres, durere sau alţi factori de natură psihologică. De cele mai multe ori, aceasta coincide cu apariţia unor schimbări din viaţa celui mic. Astfel de schimbări pot fi înţărcarea, diversificarea alimentaţiei, formarea deprinderii de folosire a oliţei, înscrierea la grădiniţă sau şcoală, excursiile sau altfel decălătorii.
Atitudinea negativă a părinţilor faţă de ideea de dejecţii poate reprezenta o altă cauza psihologică a constipaţiei. Astfel că e de evitat asocierea acestui act cu lucrurile sau obiceiurile negative sau nepermise pe care cel mic trebuie să înveţe să le evite.
Formarea obiceiului de a folosi oliţa sau toaleta reprezintă unul dintre principalii factori cauzali ai constipaţiei la copii din cauza faptului că părinţii crează un mediu neprietenos şi insistent, cel mic devenind inhibat.
În cazul în care constipaţia apare la copiii care încep să frecventeze grădiniţa sau şcoala din cauză că cei mici se simt jenaţi să ceară permisiunea de a folosi toaleta sau săfolosească un mediu străin, poate fi de folos obişnuirea celui mic de a merge la toaletă dimineaţă, după servirea micului dejun.
Există şi situaţii în care copiii evită actul defecării că urmare a unei frici de microbi, monştrii sau altfel de creaturi, instalată după urmărirea unor reclame sau filme careconţin astfel de elemente asociate cu toaleta. Astfel este important ca părinţii să discute deschis cu cei mici şi să afle care este sursa stresului lor şi să calmeze aceste temeri oferindu-i explicaţii accesibile lui. De asemenea, trebuie să se creeze un mediu liniştit şi de siguranţă în momentul desfăşurării acestui act fiziologic.
Frica de durere poate fi combătută prin manopere de scădere a consistenţei materiilor fecale cu uleiuri minerale şi evitarea efectuării frecvente de clisme sau de administrare a supozitoarelor. Aceste metode sunt adjuvante în caz de constipaţie, însă nu trebuie să devină un obicei.