Mereu unii vor fi primii şi alţii nu. Ce se spune, de obicei, că reiese din asta? Învăţăm să pierdem... Uneori, cam aceiaşi câştigă de fiecare dată iar "loserii" se disting clar. Asta înseamnă că trebuie să tot învăţăm să pierdem?
Eu nu am fost prima, doar am experimentat căzăturile, încercând să urc.
Dar sincer nu-mi pot imagina cât de tare doare şi cât de deprimant e atunci când, după ce ai fost sus, pierzi. Se spune iarăşi că viaţa îţi dă o lecţie, ca să nu te culci pe o ureche, să ţi-o iei în cap. Buuun, deci ai făcut buf, vrei să te ridici din nou, te chinui să îi întreci pe alţii şi, să zicem că reuşeşti. Şi acum? Păi, ar cam fi cazul să te retragi de pe piedestal şi din lumina reflectoarelor, mai lasă loc şi altora mai tineri. Ok, dar mai departe? Abia spre sfârşitul carierei apare ideea de a-i antrena pe alţii dar nu prea ştii cum, pentru că ai fost până acum concentrat să câştigi. Acum e nevoie să afli cum funcţionează creiere diferite de ale tale. Ce ţi se potrivea ţie, nu mai merge cu ei. Şi uite aşa, când deja eşti bătrân şi obosit, te străduieşti să fii un exemplu pentru o nouă generaţie care nu te prea ascultă. Nu că n-ar vrea, dar fiind la fel de axaţi pe a fi primii, aşa cum erai tu, le scapă din vedere un lucru: competiţia cu ei înşişi.
Când ţi-ai pus ultima oară întrebarea: "Azi sunt mai bun decât eram ieri?"
Ce ai învăţat în plus? Ai evoluat faţă de propria persoană de acum o lună sau un an? Pe alţii cum i-ai atins, cum i-ai influenţat în bine? Indiferent dacă ai 18 ani sau 81, chiar dacă nu eşti pe locul 1 şi nici măcar pe 5, tu cum ai contribuit la evoluţia ta? Dar a altora? Nu e musai să fii lider de piaţă pentru a avea un impact. Da, vei fi auzit doar de câteva urechi, în comparaţie cu o grămadă, dar poate schimbarea e la un nivel mai profund.
Dacă de mâine te dai bătut, te închizi în carapace şi nu cauţi oportunităţi prin care să îţi pui în valoare unicitatea şi abilităţile, pierzi concursul. Nu pe cel cu adversarii, ci competiţia cu tine însuţi.
Soarele străluceşte la fel pentru toată lumea, el nu ne compară sau ierarhizează însă fiecare îl simte şi îl foloseşte într-un mod diferit.