De la vârste încă fragede, copiii ne aud vorbind despre bani: "nu avem bani pentru această mașinuță", sau "tata nu are bani astăzi", "am uitat banii acasă", "păpușa asta este scumpă". Aceste informații trebuie contra-balansate cu o explicație despre modalitatea prin care se obțin banii. Numai așa îi ajutăm pe copii să înțeleagă conexiunea dintre muncă și bani. Pe aceste elemente s-a bazat prezentarea lui Carmen Iorgulescu, cel de-al patrulea speaker la conferința despre educație financiară din mai. În primul articol post-eveniment, am structurat informațiile pe care ni le-au transmis Oana Moraru, Gáspár György și Adrian Asoltanie. Spuneam acolo că voi scrie separat despre ultima parte, cea de antreprenoriat în rândul copiilor, pentru că mi se pare un subiect mai amplu.
Ce au învățat copiii din afacerea cu limonadă
Carmen Iorgulescu, psiholog, trainer și coordonator KEN Academy, mi-a deschis ochii în privința unor programe de antreprenoriat pentru copii, care se pot organiza la noi în țară. Carmen a observat cum:
micile lor proiectele de antreprenoriat trezesc în copii sentimente de împlinire și demnitate, de convingere că au făcut ceva prin puterile și priceperea lor
A povestit despre cât de implicaţi au fost copiii care au creat un mini-business de vânzare de limonadă. Cei mici au învățat, din proprie experiență, de-a lungul proiectului, să își ajusteze planul și activitățile. Au înțeles ce presupune o investiție, impactul unor costuri estimate greșit, împărțirea sarcinilor în echipă, abordarea directă a clienților, îmbunătățirea produselor pentru a spori calitatea. De la sticle de plastic, au ajuns la ambalaje din sticlă, au creat etichete, au diversificat și au modificat compoziția limonadei pentru a rezista mai mult. S-au gândit cum își pot plasa marfa pe piață mai eficient și ce strategii de comunicare se aplică. Totul, evident, în joacă. O distracție cu mult conținut practic și informații care le vor fi utile pe viitor.
Nevoile copiilor pentru a deveni antreprenori
În primul rând, e nevoie ca părinții să aibă deschidere spre a-și lăsa copiii să experimenteze. În România, mentalitatea e la polul opus. Pe sistemul "ce-i trebuie bani ăstuia mic acum, lasă că îi cumpărăm noi tot ce are nevoie". Greșit! Și așa, tehnologia îi obișnuiește că totul e de-a gata în lumea în care trăiesc. Abordarea noastră trebuie să fie diferită. Să îi încurajăm mereu să descopere singuri, să obțină pe cont propriu anumite lucruri.
Nu e vorba de a trimite copiii să muncească de mici. Scopul nostru este să îi susținem în a fi autonomi în anumite contexte, inclusiv a câștiga sume mici de bani. Ok, vor să își cumpere o jucărie scumpă? Economisesc ce le dăm noi, urmează un plan asemănător cu cel prezentat de Adrian Asoltanie. Dar dacă îi provocăm să obțină o parte din sumă prin prestarea unor mici servicii către alte persoane? Doar așa își vor pune întrebări, se vor strădui să găsească soluții la situațiile cu care se confruntă.
Evident, unii oameni au din naștere o înclinație spre antreprenoriat, alții nu. Citeam un articol din Forbes despre principalele 5 trăsături ale unui antreprenor:
- viziune
- etică în muncă
- reziliență
- atitudine pozitivă
- pasiune
Sunt aspecte care se șlefuiesc în timp, prin mult exercițiu. Creativitatea e o calitate pe care o au copiii, în mod natural, candid. Ea se pierde prin standardizarea pe care ne-o impune societatea. Dacă însă îi încurajăm să-și pună ideile în aplicare, își vor exersa și cele 5 abilități de mai sus.
De unde vin ideile pentru mici afaceri
Experimentând, o să realizeze că nu orice idee trăznită se poate transforma în ceva care generează venituri. Copilul poate porni de la o idee proprie sau se poate inspira din ceea ce au încercat alții. O carte foarte simpatică, pentru copii cu vârste între 8 și 14 ani, este Ghiță Pușculiță de la Editura Integral pentru copii. O puteți comanda de pe site-ul editurii Integral sau din librăriile care o distribuie în țară.
Conține o colecție de idei de afaceri pe care le pot testa cei mici, din mai multe domenii: arte, tehnică, internet, pentru iubitori de animale, pasionați de gastronomie, "obsedați" de curățenie. Sunt idei chiar și pentru cei care cred că nu se pricep să facă ceva 😀 E o carte ușor de parcurs, cu o grămadă de exemple, inclusiv despre actori faimoși (de care am auzit mai mult noi, părinții 🙂 ) care au avut job-uri caraghioase la începutul carierei lor.
De la idee la vânzare
Aproape de final, copiii găsesc și un mic plan de afaceri care îi va pune puțin pe gânduri despre cum să-și facă afacerea profitabilă. Probabil afacerea nu le va ieși din start așa cum își doresc. Poate că, întâmpinând obstacole sau fiind timizi (ca fii-mea), vor abandona. Important e să încerce, să se joace cu niște concepte care pentru adulți sunt al naibii de serioase. Să învețe că frica de eșec e utilă dar nu pentru a renunța, ci pentru a planifica mai temeinic.
#antreprenordemic
Ca să avem puterea de a-i încuraja pe copii, trebuie mai întâi să ne educăm pe noi, adulții. Există din ce în ce mai multe programe de educație financiară pentru juniori și oameni mari, ceea ce e grozav. Dar mai e nevoie de ceva: să credem că se poate, să ni se arate că alții au reușit, în România. Ghiță Pușculiță prezintă multe exemple din străinătate dar m-a făcut curioasă să aflu despre ce se întâmplă pe meleagurile noastre. Proiectele celor precum Carmen Iorgulescu sunt foarte utile dar mi-aș dori să identific și alți juniori cu inițiativă.
Așa că mi-am propus să concep, pentru început, un material în care să strâng mai multe idei pe care cei mici le-au pus în aplicare. Am demarat campania printr-o întrebare/rugăminte, pe care v-o adresez și aici. În cazul în care cunoașteți copii care au inițiat proiecte sau au lansat mici afaceri, vă rog să îmi trimiteți un mesaj pe adresa contact@oanaconstantinescu.com. Scopul meu e să fac mai mult decât un text dar încă nu vă dau mai multe detalii.
