2 liniuţe, inima bătând puternic şi ochii mari înspre soţul meu...acum 4 ani şi ceva nu ştiam ce să cred când am văzut că testul de sarcină era pozitiv. Mi-era teamă să nu fie o greşeală aşa că l-am rugat să mai cumpere unul, în acea seară târzie. După câteva zile, controlul ginecologic a confirmat. O “boabă de fasole” creştea în interiorul meu. Au urmat luni întregi cu greţuri atât de puternice încât nu mâncam aproape nimic sau, ce îngurgitam, avea probabilitate mare să revină de unde a plecat. Nu îmi puteam lua prea multe zile libere de la serviciu şi mă simţeam mereu într-un carusel din care nu aveam cum să mă dau jos. Când s-a terminat perioada asta, a început să mi se “întărească” burta şi să am arsuri. Total diferit de cum e acum (când ţopăiala e la mare artă), fiică-mea nu prea mişca în uter (sau nu o simţeam eu?) deci eram mereu stresată că nu ştiu ce se întâmplă înăuntru. Când mergeam la ecografie, era zi fericită pentru că vedeam că e vie, sănătoasă. Dar eram agitată psihic şi, deşi citeam cu nesaţ despre fiecare săptămână de dezvoltare intrauterină, nu m-am concentrat destul pe echilibrul meu emoţional şi pe a comunica (inclusiv verbal, nu doar mental) cu sufletul ce creştea în mine.
Mi-aş dori să fi ştiut atunci măcar un sfert din câte am aflat în aceşti ani, aşa că salut cu bucurie iniţiative de informare coerentă a mamelor despre îngrijirea copilului în anii lui de debut în viaţă. Primele 1000 de zile, de la concepţie până la 2 ani, sunt definitorii în dezvoltarea viitorului adult, este motto-ul campaniei lansate de Nestle. Un program care se concentrează pe 4 mari piloni – miracole, care se întrepătrund:
- Primul miracol: dezvoltarea fizică, cea mai accelerată
- Cel de-al doilea miracol: dezvoltarea cognitivă, cea mai fascinată
- Miracolul al treilea: creşterea imunităţii, cea mai complexă maturizare
- Al patrulea miracol: programarea metabolică
Un element esenţial, un liant pentru toate componentele dezvoltării puiului de om, este nutriţia, care porneşte de la alimentaţia mamei însărcinate (ştiaţi că fătul, pe lângă că aude diverse zgomote, simte gusturile şi mirosurile prin placentă?) şi ajunge până la diversificare şi formarea obiceiurilor alimentare.
Tot din seria “Ştiaţi că”, am mai aflat:
- În primii 2 ani de viaţă (plus perioada intrauterină), copiii se dezvoltă fizic într-un ritm accelerat: de la o celulă la 500 de trilioane de celule, îşi triplează greutatea de la naştere până la 1 an, iar în înălţime cresc in medie câte 2 centimetri în fiecare lună. Astfel, nu e de mirare că
organismul bebeluşilor cere de 4 ori mai mult fier şi de 5 ori mai mult calciu, iod, vitamina A şi C. În acelaşi timp, stomăcelul lor reprezintă doar 20% din capacitatea gastrică a adultului, ceea ce ne avertizează să avem grijă ca meniul celor mici să nu fie acelaşi cu meniul adulţilor (dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru, Spitalul Medicover)
- Bebeluşii dobândesc până la 80% din capacităţile cognitive în primele 1000 de zile, învaţă aproximativ 900 de cuvinte până la vârsta de 3 ani, iar mărimea creierului se triplează de la naştere până la 2 ani.
Dezvoltarea creierului, cât şi dezvoltarea cognitivă încep în uter, din luna a patra de sarcină când, cei mai mulţi neuroni sunt formaţi şi vor continua să supravieţuiască până spre finalul vieţii. Diversificarea alimentelor şi obiceiurile alimentare au un rol important în dezvoltarea cognitivă a micuţilor, de aceea, momentul mesei este despre explorare şi plăcere, nu despre disciplinare şi curăţenie. Un lucru bine de ştiut pentru părinţi este că mesele de diversificare sunt, pentru copii, momente de cunoaştere a lumii. Îi ajută în dezvoltarea limbajului prin exersarea musculaturii faciale şi a limbii, şi sunt primii paşi în dezvoltarea abilităţilor de scriere prin manipularea mâncării şi prin semnele pe care le face cu lingura sau cu mâna”, spune psihologul Bogdana Bursuc.
- Oamenii se nasc cu o imunitate imperfectă, mai ales atunci când au ieşit la lumină prin cezariană, moment în care bebeluşul nu a luat contact cu bacteriile din perineul mamei, aşa cum se întâmplă la o naştere naturală.
1 din 3 copii din Europa are istoric familial de alergii, până la 66% dintre sugarii cu dermatită atopică pot dezvolta boli ale aparatului respirator superior şi până la 50% dintre aceştia pot dezvolta, ulterior, astm alergic. Factorii de reducere a riscului de a dezvolta alergii sunt: alăptarea, imunonutrienţii şi flora microbiană sănătoasă (Prof. Dr. Marin Burlea, Preşedintele Societăţii Române de Pediatrie).
- Alimentaţia din perioada sarcinii şi din primele luni de viaţă are un impact de durată asupra riscului de îngrăşare, de apariţie a obezităţii şi, implicit, a unor boli influenţate de stilul de viaţă, cum ar fi diabetul, hipertensiunea sau ateroscleroza.
Un studiu desfăşurat anul trecut în România de către Insitutul Naţional de Sănătate Publică a arătat că un sfert dintre copiii de 8 ani sunt supraponderali sau obezi. Este o cifră care va creşte în viitor dacă gradul de educare a părinţilor cu privire la nutriţia copiilor rămâne acelaşi. Problemele de greutate la şcolari şi preşcolari îşi au originile în primii ani de viaţă, în alimentaţia nepotrivită pe care o primesc copiii. Aportul crescut de proteine, introducerea hranei solide mult prea devreme sau mesele în exces sunt principalele greşeli pe care părinţii le fac în primele 1000 de zile, cu impact negativ ulterior, asupra greutăţii . Părinţii trebuie să accepte capacitatea copiior de a-şi regla aportul energetic, în loc să insiste pe golirea farfuriei (Şef Lucr. Dr. Tudor Pop, Secretar Administrator al Societăţii Române de Gastroenterologie, Hepatologie şi Nutriţie Pediatrică)
Toţi specialiştii au insistat asupra faptului că, în afară de dragostea de mamă, laptele matern (oferit pe o perioadă de cel puţin 6 luni) şi nutriţia echilibrată şi diversă după vârsta de 6 luni, sunt fundamentale pentru o dezvoltare armonioasă a copilului.