Inteligența artificială devine un element structural al economiei și al educației, iar România se află în plin proces de adaptare la aceste schimbări. Redau mai jos un interviu cu doamna Adina Florea, profesor universitar și director de proiect HRIA, care explică modul în care AI transformă competențele profesionale, structura joburilor, procesele organizaționale și formarea noilor generații, precum și cum poate fi construit un ecosistem colaborativ și etic în jurul tehnologiilor emergente. Mulțumesc, Anca Ghinea, pentru conectare.
1. Cum va influența AI modul în care lucrăm și ce schimbări anticipați în structura joburilor din România?
AI nu va înlocui oamenii, ci va transforma modul în care lucrăm. Activitățile repetitive vor fi automatizate oferind profesioniștilor mai mult timp pentru analiză, creativitate, decizie și colaborare. În locul unor joburi care dispar, vor apărea roluri noi: de la specialiști în date și etică digitală, la designeri de procese și facilitatori ai colaborării om–mașină.
HRIA (Hub-ul Român de Inteligență Artificială) își propune să pregătească ecosistemul pentru aceste schimbări prin formare, cercetare și dialog cu industria.
2. Ce competențe vor deveni esențiale pentru angajații viitorului într-o economie augmentată de AI?
Pe lângă competențele tehnice, vor deveni critice abilitățile transversale: gândirea critică, adaptabilitatea, alfabetizarea digitală, colaborarea interdisciplinară și înțelegerea principiilor etice ale tehnologiei. Într-o lume în care AI devine partener de lucru, oamenii vor avea nevoie de competențe profund umane: empatie, creativitate, leadership și capacitatea de a lua decizii în contexte complexe.
3. Cum sprijină HRIA dezvoltarea unei comunități profesionale conectate și colaborative?
HRIA funcționează ca un hub deschis, în care cercetători, profesori, studenți, companii și instituții publice pot colabora. Organizăm evenimente, workshopuri, programe de mentorat și proiecte comune care stimulează schimbul de idei și creează o comunitate unită în jurul inovației. Credem într-un ecosistem în care oamenii învață unii de la alții și cresc împreună.
4. Cum pot organizațiile să se pregătească pentru integrarea AI în procesele lor interne?
Organizațiile trebuie să înceapă cu două direcții: educație și cultură. Angajații au nevoie de programe de formare care să explice ce poate și ce nu poate face AI, iar cultura organizațională trebuie să încurajeze experimentarea, învățarea continuă și colaborarea om–tehnologie. HRIA oferă expertiză, resurse și bune practici pentru companiile care vor să facă această tranziție în mod responsabil.
5. Ce rol joacă HR-ul în adoptarea responsabilă a AI în organizații?
HR-ul devine un actor strategic în această transformare. De la definirea competențelor viitorului până la gestionarea schimbării, departamentele de HR sunt cele care pot crea punți între tehnologie și oameni. HRIA colaborează cu profesioniștii din HR pentru a dezvolta ghiduri, programe de formare și instrumente care facilitează o adoptare etică și eficientă a AI.
6. Cum ați defini, în termeni strategici, rolul HRIA în ecosistemul românesc de cercetare și inovare?
HRIA este o inițiativă strategică națională care unifică eforturile comunității românești de cercetare în domeniul inteligenței artificiale. Funcționează ca un catalizator al excelenței, un spațiu în care cercetarea fundamentală, aplicativă și interdisciplinară se întâlnesc pentru a genera soluții inovatoare cu impact real în economie și societate. Prin HRIA, România își consolidează poziția de lider regional în dezvoltarea unor tehnologii AI de încredere, etice și sustenabile.
7. În ce sectoare economice și sociale anticipați o transformare semnificativă datorită proiectelor dezvoltate în cadrul HRIA?
Transformarea va fi una transversală. De la medicină personalizată și robotică asistivă, la securitate cibernetică, orașe inteligente și protecția mediului, proiectele HRIA vor genera tehnologii aplicabile în numeroase domenii. Ambiția noastră este să accelerăm digitalizarea societății românești, oferind soluții scalabile și adaptabile pentru provocările prezentului și ale viitorului.
8. Ce mecanisme sunt puse în practică pentru a forma o generație capabilă să integreze inteligența artificială în mod etic și eficient?
Investim în formarea unei generații de profesioniști care nu doar înțeleg AI-ul, ci îl folosesc cu responsabilitate. Prin parteneriate între universități și companii, stagii de cercetare, programe de mentorat și formare la locul de muncă, tinerii sunt expuși atât la tehnologii de vârf, cât și la reflecția etică necesară pentru utilizarea lor în mod conștient și echilibrat.
9. Care este contribuția HRIA în transformarea educației într-un mediu de învățare care asimilează rapid progresele din AI și le transformă în soluții pentru realitatea cotidiană?
HRIA acționează ca un catalizator al transferului de cunoaștere, convertind cercetarea de frontieră în resurse educaționale practice. Prin accesul oferit studenților și profesorilor la o infrastructură avansată și proiecte interdisciplinare, Hub-ul ancorează educația în realitatea tehnologică, transformând conceptele de azi în soluțiile practice de mâine.
10. Care sunt barierele culturale sau cognitive în înțelegerea AI de către publicul larg?
Una dintre provocările majore este demistificarea AI-ului. Mulți îl percep fie ca pe o amenințare, fie ca pe o formă de magie. HRIA își propune să clarifice aceste percepții prin comunicare accesibilă, exemple concrete și implicare comunitară. Inteligența artificială trebuie înțeleasă ca un instrument puternic, nu ca un substitut al umanului.
11. Ce principii guvernează abordarea etică a cercetării și aplicării AI în cadrul HRIA?
Etica reprezintă un pilon fundamental al HRIA. Ne ghidăm după principii precum transparența, responsabilitatea, echitatea și respectul pentru demnitatea umană. Evaluăm fiecare proiect nu doar din perspectiva performanței tehnologice, ci și a impactului social. Ne dorim o inteligență artificială care contribuie la binele comun.
13. Dacă ar fi să conturați o proiecție pentru HRIA în următorii cinci ani, care ar fi principalele repere?
În următorii cinci ani, HRIA își propune să devină un reper european în cercetarea AI. Vom consolida infrastructura, vom extinde colaborările internaționale și vom genera tehnologii cu aplicabilitate directă în industrie și societate. Ne dorim formarea unei comunități vibrante, interdisciplinare și conectate la marile provocări globale.
14. Cum poate fi încurajată o reprezentare echilibrată a femeilor în domeniul AI, atât în cercetare cât și în comunicare?
Diversitatea este o sursă de excelență. De aceea, HRIA susține implicarea femeilor în toate etapele proiectelor – de la cercetare la leadership. Prin vizibilitate, mentorat, programe dedicate și recunoaștere profesională, creăm un ecosistem AI în care vocile feminine sunt prezente, valorizate și influente.
15. Ce înseamnă, în mod concret, excelența în cercetare pentru HRIA și cum este ea susținută?
Excelența în cercetare înseamnă curajul de a inova, rigoare metodologică și relevanță socială; înseamnă rezultate de cercetare care părăsesc laboratorul pentru a deveni instrumente utile în viața de zi cu zi. HRIA susține excelența printr-un mediu competitiv de cercetare, o infrastructură de top, colaborări internaționale, finanțare competitivă și o cultură organizațională care încurajează creativitatea, responsabilitatea și impactul real.
