Oamenii mereu caută să fie mai buni în perioada sărbătorilor. Pentru că aşa zice în colinde, la reclame, pe Facebook etc. Este necesar să ni se reamintească un lucru care ar trebui să ne iasă în mod natural. Aşa a fost dintotdeauna, chiar dacă pe vremuri nu exista ceea ce numim acum marketing (nu mă înţelegeţi greşit, eu văd marketing-ul ca pe un lucru util până la un punct, acel punct în care el nu mai e de folos consumatorilor sau beneficiarilor ci le mănâncă banii fără drept de apel). Ce s-a estompat cu timpul este, de fapt, scopul pur caritabil care îi învăluie pe Moş Nicolae (de fapt, Sfântul Nicolae, despre care povestea spune că a dăruit aur unei familii pentru a-şi putea mărita fetele cu zestre, a salvat marinari din furtună, a ajutat la recuperarea unor copii răpiţi şi chiar a înviat oameni) şi pe Moş Crăciun, "primul creştin" care mai întâi a fost hain şi apoi, văzând minunea Maicii Domnului, s-a căit şi şi-a împărţit întreaga avere copiilor săraci. De când e lumea, a fost nevoie de legende, mituri, pilde care să ne arate cât de important e să fim alături de semenii noştri.
În lumea în care trăim, modalităţi mai moderne şi cu o tehnică mai înaltă (site-uri, blog-uri, comunicate de presă, evenimente caritabile, şamd) au luat locul povestitorilor şi istorisirilor clasice, pentru a ne face să conştientizăm problemele cu care ne confruntăm. Una dintre ele sunt copiii fără părinţi, abuzaţi, din centre de plasament sau apartamente sociale, copiii din familii şi medii cu posibilităţi financiare foarte reduse şi cu acces minim la educaţie. Sunt de 6 ani implicată în mediul nonprofit şi am luat contact (direct sau indirect) cu foarte multe ONG-uri serioase care îşi fac treaba şi nu cheltuie banii aiurea şi nici nu îi spală cine ştie pe unde, aşa cum merge vorba prin târg. Fac o paranteză pentru că vreau să reiterez îndemnul pe care îl citiţi şi auziţi ca un motto de la mine:
Copiii şi toţi cei pe care îi ajutaţi de Crăciun sau Paşti mănăncă, se îmbracă, se joacă, învaţă şi în restul zilelor din an, nu doar de sărbători. Haideţi să ne concentrăm pe a-i ajuta pe parcursul a 365 de zile, nu doar cu ocazia a 2-3 evenimente marcante!
Revenind la subiect şi la ONG-urile despre care ştiu sau am auzit că fac lucruri frumoase şi pe bune, mai jos găsiţi o minusculă listă cu feluri în care vă puteţi implica. Vă garantez însă, organizaţii de treabă sunt în toată ţara şi în toate domeniile, trebuie doar o minimă informare şi dorinţa de a îmbunătăţi ceva. Apoi, totul vine de la sine, ca uns 🙂
Asociaţia Hai să Ajutăm, care organizează de Crăciun un spectacol de teatru caritabil pentru a-i duce pe copiii din centrele gestionate de Mia’s Children şi The Door într-o mini-tabără în care vor învăţa lucruri interesante şi se vor distra. Pe termen lung, banii obţinuţi din donaţii, sunt investiţi în cursuri de calificare şi specializare (bucătari, stilişti etc.), rechizite pentru şcoală şi diverse alte proiecte. Pentru detalii, o puteţi contacta pe: Laura Doliş – 0745793046.
Cei de la Asociaţia Benefacto au o listă de Crăciun pentru 108 copii din Centrul de Plasament Cehu Silvaniei. O platformă uşor de folosit, care înlesneşte oricărui utilizator posibilitatea de a face o faptă bună fără să se deplaseze din faţa calculatorului. Dar nu doar de sărbători organizează strângeri de fonduri, ci şi cu multe alte ocazii. Cristina Balaban (cristina.balaban@benefacto.ro) îmi trimite mereu informaţii despre proiectele lor şi eu mă implic atunci când bugetul îmi permite. De exemplu, în toamnă, am donat bani pentru ca o fetiţă să primească ghiozdan şi penar cu Violetta, personajul ei preferat.
Dacă vreţi să donaţi obiecte, staţi cu ochii pe campaniile care au loc de mai multe ori pe an sau contactaţi direct ONG-uri, sigur se vor bucura.
Bineînţeles, nu uit de organizaţiile mari (UNICEF, Salvaţi Copiii, Fundaţia Principesa Margareta, SOS Satele copiilor, etc.) care fac o treabă excelentă prin campanii de conştientizare şi de strângere de fonduri în proiecte masive.
Am lăsat-o la final, ca să nu par subiectivă, dar e oricum mereu prima în sufletul meu: Asociaţia Young Initiative, alături de care am făcut primii paşi în voluntariat, al căror profesionalism mi-e bine cunoscut şi care îndeamnă permanent la o educaţie de calitate. A fi voluntar e o experienţă în sine iar dacă mai şi lucrezi cu copii instituţionalizaţi, înveţi multe despre tine înainte sa-ţi dai seama ce diferenţă faci pentru ei.
Oricând vreţi să ajutaţi copii (sau bătrâni, bolnavi, persoane cu handicap, animale, femei afectate de violenţă domestică, etc), indiferent că o faceţi în mod organizat, prin ONG-uri sau pur şi simplu strângeţi un sac de jucării/haine şi puneţi un anunţ pentru a fi contactaţi de doritori, gestul va aduce un zâmbet cuiva. Iar dacă vă implicaţi pe termen mai lung, veţi sesiza evoluţia, schimbarea în bine şi asta vă va încălzi sufletul. Îndrăzniţi să ajutaţi.
PS: m-aş bucura dacă lista ar creşte cu ONG-uri pe care le cunoaşteţi sau cu cazuri despre care ştiţi că sunt reale şi ne solicită sprijinul
