Au trecut 2 ani de la înţărcare, proces care a fost destul de dificil pentru că Lidia nu a vrut să renunţe cu niciun chip la ţâţele ei cele dragi (şi acum le pupă când le vede)…aici era doar începutul. Motivul pentru care am ales să alăptez până la 2 ani şi 2 luni (înţărcând-o apoi, treptat, în decurs cam de o lună), l-am mai spus: nu numai că Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă asta, plus toţi consultanţii în lactaţie, precum şi medicii care au studiat mai îndeaproape beneficiile (cadrelor medicale care au un şoc atunci când le spui că alăptezi după un an, le sugerez să se mai informeze un pic). E vorba de anticorpi, de lapte sănătos, creat anume pentru specia umană (cu conţinutul de proteine potrivit pentru copii), proaspăt, la temperatura ideală şi câte şi mai câte (nu, laptele nu se acreşte după un an, nu se subţiază, ci are grăsimea potrivită vârstei copilului). Evident, exclud rarele cazuri în care mamele chiar nu pot alăpta, din motive fiziologice.
Da, nu e vorba de confort, cel puţin nu la începutul alăptării. Nu e vorba de confort psihic nici după un an, când copilul începe să meargă şi-şi trage mama de bluză. Sau mama vrea să meargă în club dar nu poate pentru că cel mic nu adoarme decât sugând şi apoi se trezeşte de 4-5 ori pe noapte să sugă pentru confortul lui (sigur, există posibilitatea, cu un pic de efort, să-ţi înveţi copilul să adoarmă prin alte metode şi să laşi lapte muls în frigider. Cu informare, deschidere şi multă răbdare, se pot face multe).
De ce spun toate astea şi le reiau ca o moară stricată? Pentru că încă îmi amintesc primele săptămâni cu bebeluşa mea, chiar dacă au trecut 4 ani şi jumătate. Atunci, consilierea în alăptare era la început şi eu nu aveam destule informaţii. În spital, asistentele nu mi-au spus că nu ataşez corect copilul la sân, am pierdut câteva prime zile în care colostrul e esenţial şi laptele e cel mai hrănitor. Doctoriţa pediatru mi-a arătat că mamelonul trebuie să intre complet în guriţa crocodiluţei mele care ştia doar că trebuie să sugă cu orice preţ dar mie îmi provoca nişte dureri şi răni groaznice. Când eram aproape de a renunţa la alăptare din cauză că nu mai suportam, am mai căutat pe net nişte poziţii pentru alăptare şi am găsit una în care stăteam amândouă culcate, aşa am reuşit. Încet încet ragadele au trecut. Dar, din nu ştiu ce motiv stupid (epuizare şi disperare, cel mai probabil), deşi auzisem de produse pe bază de lanolină, hidratante, vitamina E etc, nu i-am mobilizat pe ai mei să-mi ia creme de genul ăsta şi atunci m-am chinuit.
Mi-am adus aminte de toate lucrurile astea acum, când cei care au adus produsele Vea în România (creme care conţin vitamina E pură), mi-au propus să le testez. Am ales să ofer unei viitoare sau proaspete mămici produsul Vea Olio, care „protejează mamelonul, previne şi repară ragadele mamelonare apărute în timpul alăptării.” Are şi alte indicaţii terapeutice, deoarece proprietatea principală este de a reface bariera cutanată, mai multe detalii veţi citi accesând link-ul. Pentru a participa la tragerea la sorţi de pe 24 iulie, vă rog să lăsaţi un comentariu mai jos, în care să îmi spuneţi de ce vă doriţi acest produs.
9 Răspunsuri la “Auuu, ragade! [concurs tip tombolă]”
Buna! la primul bebe (6 ani) stiu ca am folosit, Garmastan. La crema aceasta ma ingrijora culoarea albastruie. Nici nu mi-am dat seama dc a fost eficienta, ca am renuntat repede la ea, din cauza culorii. Cu rabdare au trecut si ranile, de la sine. Bebe 2 vine la sfarsitul lui septembrie. Doresc acest produs, sa-l testez. Nu am folosit niciodata, ceva din aceasta gama. 🙂
Urmeaza sa nasc bebe nr.3 in curand. Imi doresc crema pt ca stiu de la celelalte doua bebeluse durerile care le-am avut la inceput cand am alaptat.
Daaaaa, ma regasesc in postarea ta. Numai ca ai fi surprinsa sa afli ca si acum parentingul in aceasta directie nu a evoluat prea mult. Tot ,,ciudat” sunt privita chiar daca am ales sa imi alaptez baietelul dupa ce a implinit 1 an. Inclusiv de catre persoanele tinere. Acum are 1 an si 4 luni, iar din septembrie ma voi reintoarce la scoala. Nu stiu ce final va avea, dar sper sa fie o intarcare fericita asa cum a fost la tine si la fetita ta.
(Am scris comentariul cu privire la articolul publicat, nu pentru a participa la concurs.)
Mihaela, mulțumesc pentru comentariu. La noi a fost grea înțărcarea dar am așteptat până fost hotărâtă 100% că eu vreau să fac asta, nu pentru că alții ar fi ridicat din sprânceană, deci dificil 🙂 Succes! Să-mi povestești cum a decurs la voi înțărcarea.
Dragi participante (Crina și Cristina), deoarece sunteți doar două, îmi permit să schimb regulile 🙂 Am 2 produse Vea de dat, așa că vă propun să vă alegeți fiecare pe care îl doriți: Vea Olio (https://vealine.eu/vea/8-vea-olio-vitamina-e-pentru-piele.html) și Vea Zinco (https://vealine.eu/vea/10-vea-zinco-pasta-bogata-vitamina-e.html). Și, bonus, pentru că mi-ar plăcea să vă cunosc, dacă sunteți din București, aș vrea să ne întâlnim să vi le dau personal 🙂 Ce ziceți?
Buna! Eu aleg https://vealine.eu/vea/8-vea-olio-vitamina-e-pentru-piele.html
Multumesc pentru premiu!
Sunt din Bucuresti, dar nu stiu cand sa ne intalnim. Ma apropii cu pasi rapizi de 7 luni sarcina, inca merg la servici, pe Luca I’ll duc la gradi. Mi-ar face placere dar deocamdata nu stiu cum sa facem!
Hai că îți scriu un mail 🙂
Desi ar trebui sa ma bucure faptul ca l-am intarcat, sentimentul este exact pe dos. Imi este deja dor de momentele noastre de alaptat, de legetura aceea unica. La 1 an si jumatate l-am intarcat pe Alex. Am optat pt. intarcarea blanda, dar cu etapele un pic schimbate: am scos mesele din perioada noptii, apoi cea de la pranz, cea de dimineata si la final cea de seara. Cam din 2 in 2 sapt. Cu cea de seara ne-am alintat mai mult.
Iti doresc tie si fetitei tale un an de gradinita frumos, cu momente unice si plin de evenimente care sa va aduca bucurii!
Mă bucur că a fost fără peripeții înțărcarea voastră. Mulțumim pentru urări!